|
|
||
|
Vezi și:TOT
... Mai multe din DEX...
LUCRU DE NIMIC - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru LUCRU DE NIMICRezultatele 1 - 10 din aproximativ 386 pentru LUCRU DE NIMIC. Paul Zarifopol - Delicate lucruri vechi ... cu miros de ferigă..., impresie saturată de exactitate poetică. În același plan de interpretare ca și natura este tratat, în subtilă simbolizare, mecanismul ceasornicului: angrenaj de forțe, lecție de determinism cu sistemul lui de sori strălucitori, cu palpitul spiralei nelămurit și sur închipuind o nebuloasă, cu pretenția coardei de perpetuum movens al rotației dintre cele două capace e un univers în miniatură, pe care maistrul îl descompune prin analiză și-l recompune prin sinteză ... grozăvia se întâmplă: îi vede piciorul gol. De azi înainte demența mea a intrat în o altă fază, consemnează jurnalul, nu fără spirit de analiză. Acum cititorului, chiar cât de străin de lumea și timpul doctorului Codrescu, i se va fi deschis, credem, drumul limpede pentru a simți accentele și valorile acestui roman de analiză, atât de minuțios și atât de delicat. Cadrilul acesta pasional, cu doi pași înainte și opt înapoi, este plin de farmecul lucrurilor care au fost. Asupra figurilor din trecut ne înduioșăm în felul în care ne înduioșează copiii; cu o ușoară tristețe în plus. Trecutului ... știe că el o iubește. Însă doctorul Codrescu nimic Anton Pann - Nu e nimic fără cusur ... Anton Pann - Nu e nimic fără cusur Nu e nimic fără cusur de Anton Pann Un împărat oarecare Prin grădina sa umblînd Pe răcoare în primblare Și un trandafir rumpînd, Atît cumplit deodată Degetul ș-au înghimpat, Încît ... îl puse La nasul său bucuros, Dar cîtă mirare-i fuse Vazînd că n-are miros ! Și îi făcu întrebare Zicînd : -Asta e ciudat! Dar de ce și miros n-are Acum dacă s-a schimbat ? El răspunse : -împărate, Eu nicidecum nu mă mir, Că pilde nenumărate Ne dă ... în lume toate Ca și trandafirul sînt, Fără cusur nu să poate Nici un lucru pre pămînt. Or ghimpi pe dînsul să n-aibă Fără de nici un miros, Or, ca întîi, ghimpi să aibă Și să miroase frumos. Asemenea dar și omul E zidit cu acest dar S-aibă ca ... Un dulce și un amar !... Această lucrare se află în domeniul public în întreaga lume, deoarece autorul a decedat acum cel puțin 100 de Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic ... Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza ... care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite ... și despre dânsa nimic, doar un “dragă“ la început și “sărutăriâ€� la urmă. Așa își scriu îndrăgostiț ii și acestea sunt mijloacele de a întreține focul nestins? A trecut o lună și mă găsesc într-un amurg în Jardin du Luxembourg. E minunat, soarele ... afirma ... Garabet Ibrăileanu - De dragoste ... estetic și moral. Sublimitățile astea clorotice n-ar putea explica tirania și demența lui. El este cu totul altceva. Este faptul fundamental al existenței, voința de a trăi sau, mai bine, de a nu muri (ceea ce, deși pare același lucru, e cu totul altceva). 16. În strigătul de iubire, bărbatul cere femeii ajutor împotriva morții. De aceea ,,amorul e tare ca moartea". De aceea nemilosul lui egoism în doi. De aceea senzația fără nici o analogie a realizării lui. De aceea posibilitatea imaginilor voluptuoase de a ținea piept în conștiință imaginii înfiorătoare a morții. De aceea absolvirea minciunii, coruperii servitorilor efracției, crimei, când au ca scop posesiunea femeii iubite -- conștiința umană recunoscând astfel că drepturile vieții primează pe ale moralei ... are bărbatul când a pus ochii pe o femeie. Scena se poate observa într-un bal, într-o grădină publică, într-o sală de teatru. Când nu are nimic din cruzimea asta tragică, individul e un farsor sau un emasculat. Și femeile îl tratează în consecință. 22. Pânda de a acapara o femeie, consimțirea ori refuzul ei, nesiguranța dacă-ți dă sau îți ia viața, țipătul Ion Luca Caragiale - Varietăți geografice. De la Zanzibar la Salonic și înapoi ... 80 kil. pe 25; cam la 200.000 loc., capitala Zanzibar sau Sawoychel, port pe coasta V, cu aproape 85.000 loc. Clima plăcută, adieri de mare. Mare comerț cu insula Maurice și cu coasta Africei. Consulat francez. Această insulă a fost descoperită în 1503 de către Albuquerque. (Așa încât procopsiții noștri aveau destulă vreme să afle ceva despre fericita insulă — not. red.) ZANZIBAR (Sultanatul de) pe coastele Zanguebarului între regatele Melinda la N și Quiloa la S; își trage numirea de la insula Zanzibar, care se găsește lângă coasta sa. Independent de la 1858. Capitala Zanzibar.»" * De aci polemică geografică la toartă. Citim în L'IndĂ©pendance roumaine de la 11/23 iunie: „Toată lumea știe — afară de redactorii Voinței naționale — că nu insula Zanzibarului este în cauză în momentul de față relativ la diferendul iscat între guvernul german și sultanul de Zanzibar. Știrea următoare va convinge — poate ! — pe geografii numitei foi că nu e vorba de insula Zanzibar: «O telegramă din Zanzibar anunță că Germania a încheiat cu șefii indigeni ai teritoriului de Vitou (provincie situată dincolo de statele sultanului de Zanzibar, la nord de Pocomo) un Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cant ... Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ŞI PRE SCURT asupra nedreptei morţi a preacinstitului Costandin Cantacuzino, marelui postialnic al Ţării Româneşti POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cantacuzino, marelui postialnic al Țării Românești de Radu Greceanu Pământule și ceriule, stelele, și tu, lună. Boiari, striini și rudelor, s-ascultați d-ănpreună, Înpărații și prințipii, și toată politiia, De la mare până la mic, să vedeți istoriia, Pentru ca să vă minunați de marea strâmbătate, Care scrie că s-au făcut din multă răutate! Zic, dară, și voi, pietrilor și liamnelor, să plângeți, Și tuturor săracilor, de jale să vă atingeți! Și toată ticăloasa Țara aciastă Rumânească, Cu toate mănăstirile înpreună, să jălească Pre Costandin postialnicul, pre Cantacozinescul, Pre marele acela omu ... șaizeci și trei de ani, Atuncea s-au rădicat turcii ca să oștiască, Și cu grele oști au mersu în Țara Ungurească La cetatea Uivarului, de o au încongiurat, Și cu putere și războiu pre dânsa o au luat. Atuncea dar, și domnului de Țara Rumânească, Venitu-i-au și lui degrab'poruncă înpărătească, Și cu oastea lui au mersu unde i-au poruncit, La cetatea Uivarului, precum aț Mihai Eminescu - La aniversară ... de douăzeci și șase de ani și nu era decât de paisprezece; el, istoria romanilor și voia să fie de patruzeci de ani. Era numai de optsprezece și umbla la școală. Cu toate acestea astăzi, în ziua sf-tului Ermil, el uitase pe Octavian August și aștepta felicitări de ziua lui. Tata i-a dat un ceasornic frumos, mama — o besectea de toaletă, sora — o pereche de papuci. Elis -nimic. Elis, adică Cleopatra, vară-sa. El se retrăsese în odaia lui, unde clasicii erau așezați pe-un scrin în religioasă regulă și neviolabilitate și se ... frumoasă — i-ai fi băut apa din gură. — Domnule, zise ea deodată c-o seriozitate mare — astăzi ne-am permis o mulțime de lucruri foarte nepermise — numai astăzi și-mi pare rău... că trebuie să... să... — Ei, să...? Iar această mână de povățuitor... Eu nu sunt copil, Elis... să știi tu că nu sunt... Iaca, de exemplu... — De exemplu...? — Nu te voi mai strânge de mână, nu ți-oi mai spune pe nume... de azi înainte. O! gândi ea în sine cu părere de Alexei Mateevici - Hristos în biserica Ierusalimului ... negrăită Adâncă, mare, sfântă În inimă pătrunde Ca o lucire blândă; Pe mic îl face mare, Pe mare-l face mic, Măria omenească Zdrobește în nimic; În locul unde lina, Netulburata pace Din umbre trecătoare Oglinzi de soare face, Văzut-au Domnul nostru O mare spurcăciune: Pe piatră, unde numai Genunchi plecat se pune, Hristos găsit-au marfă Și aur și argint ... altă nimic: Un Dumnezeu — argintul, Credința li-i câștig. Și lucruri ne-auzite! Afară de văcari Cu viețile pierdute, Cu inimi de tâlhari, Afar' de schimbătorii De bani, ai căror limbă Deodată cu schimbarea Cârnește și se schimbă, În hramul lui Iehova Hristos au dat de boi, Buhai gătiți, porumbiți De vindere și oi De vindere asemeni: Pe-atunci iudeul care Putea mai mult să vândă Se numără mai mare. Așa o mișelie Hristos în hram găsit-au Și în ... Atuncea El, cuvântul Lui Dumnezeu, El, Mielul Cel blând, au dat afară Tâlharii de tot felul Din hramul Palestinei, Pe vameși — iudei, Pe vânzători de jertfă, Pe ceialalți mișei, Măsuțele cu banii Le-au răsturnat pe toate, Făcând bici de ... Alexei Mateevici - Către Simeon Murafa ... Alexei Mateevici - Către Simeon Murafa Către Simeon Murafa de Alexei Mateevici Dragă frate, Ce tăceți și nu-mi scrieți nimic? Sunt dornic să știu tot ce se atinge de voi și de lucrul nostru. Am citit că schimbați numele revistei. Scrieți-mi despre toate; nu pot și nu vreau să fiu în neștiință. Iertați că scriu pe ... acest Paște, Hristos cu adevărat să învie pentru neamul nostru cel „răstignit pe cruce“, cu adevărat și pentru totdeauna. Așa îmi dorește inima. De la dorințe, trecem la rânduiala zilei. Gazeta lui Constantinescu — m-a băgat într-o mirare bucuroasă. De unde s-a luat? Cu ce mijloace se scoate? Parcă nu auzisem nimic de ea, fiind la Chișinău. Foarte aș dori să știu amănuntele. De ce știi, scrie-ni-le, trimițându-ne și numărul apărut. Berechet vrea să scrie despre ea o corespondență la „Neamul românesc“ al dlui ... precum și despre lucrul nostru. Numele nou al revistei mi-a plăcut. Îi mai scurt și mai potrivit. Berechet făgăduiește să scrie ceva, de va avea vreme, iar eu n-o am. Sunt ocupat cu scrierea tezei semestriale și cu alegerea tezei de ... Îndărăpt aleargă iute, spăriet acel popor, Ca să afle d-unde-i focul, ca să deie agiutor. Pintre fum, prin caldă boare, Prin scânteielor lucoare, De aproape agiungând, Iată că au însemnat Un om repede mergând; Era acesta Erostrat. Ca turbat de nebunie, Ținea-n mână o făclie, Și prin strigătul cumplit A sa faptă au vădit. A poporului, deci, ceată, De mânie înfocată, La giudeț pre el îl cheamă Și-osândire cere dreaptă Pentru astă crudă faptă; Erostrat stă fără teamă. Îl întreabă ce păcat L ... Greciei întrege! Dar Erostrat, nepătruns: Dede atunci acest răspuns: Am dorit ca al meu nume Cunoscut să fie-n lume; Iată-mi fapta și prihana, De-asta ars-am pe Diana! Inima-mi de venin plină, Mintea fără de lumină, De ambiție orbit, Neputând să fac nimic, Lucrul ce-i de alții urzit Hotărât-am ca să-l stric. Vreo mustrare nu îmi vine; Trist Efesul ca să fie, Nu cer alt decât de mine Să vorbească și să scrie! Dar giudețul declărează: O, de răle făcător, Prin virtute să câștigă numele nemuritor! Cel ce criminale face, Alexei Mateevici - Trecutul și viitorul ... aflăm acum trecuți în anul 1907 se simte o mare trebuință să dăm mai pe larg zugrăvirea anului trecut în legătură cu mișcarea luminătoare, acest lucru sfânt al moldovenilor basarabeni, și așteptările noastre în fața anului ce a sosit. Într-o zi frumoasă de mai a anului trecut au strălucit dintâi deasupra moldovenimii din Basarabia zorile deșteptării. Frumoasă și măreață a fost ziua ei. Din ... a răsărit dintr-odată soarele. Venise marea zi de 24 mai, când ne-a fost nouă scris să dam cele dintâi semne de trezire și de viață. Să arătăm că nu numai trăim ca un neam de toți uitat și obijduit, topindu-ne în puhoaiele lacrimilor noastre, dar și că suntem vrednici de trăit în rândul celor mai luminate popoare și că din râurile lacrimilor noastre se nasc și se vor mai naște mari viteji ai neamului moldovean ... și neștearsă în mintea moldovenimii basarabene. A trecut vreme. Și mișcarea tot mergea, mergea înainte și tot creștea. Cu încetul se făcea marele lucru al luminării și al luminii. Mulți vrăjmași am întâlnit noi în calea noastră. Mult am suferit noi Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LUCRU DE NIMICRezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru LUCRU DE NIMIC. ... TOÁTĂ , toți , toate , adj . nehot . , pron . nehot . , adv . , s . n . I. Adj . nehot . 1. ( La sg . ) Întreg ; integral , complet ; din care nu lipsește nimeni sau nimic ; cât există , cât este , cât are ; cât e de mare , cât se întinde , cât cuprinde ; cât durează , cât ține . Tot orașul . Tot timpul . 2. ( La sg . ) Perfect . 3. ( La sg . ) Fiecare ( dintre . . . ) , oricare ; care ... în număr complet , fără să lipsească nici unul ; care este în serie completă , fără sa lipsească ceva . II. Pron . nehot . 1. ( La pl . ; cu nuanță de num . nehot . ) Lucrurile sau ființele câte intră în discuție sau care sunt de același fel ( fără să lipsească nici unul ) . 2. Lucrurile care , considerate împreună , formează un ansamblu . 3. ( Intră în compunerea unor adjective ) Atotcuprinzător . III. Adv . ( Exprimă ... Și acuma , în continuare , încă ; ( în construcții negative ) nici acuma , până acuma nu . . . 2. Mereu , tot timpul , toată vremea , totdeauna , pururea ; necontenit , neîncetat , întruna . 3. De repetate ori , adeseori , de |
||